on fashion

Pentru cine mai contează moda?

În luna martie a acestui an, într-un interviu acordat revistei Dezeen, Li Edelkoort, unul dintre cei mai influenți și proeminenți trend forecasteri din industrie, declara tranșant că perioada pe care o trăim acum reprezintă „sfârșitul modei așa cum o știm”, descriind actuala industrie ca fiind „o parodie patetică și ridicolă a ceea ce a fost cândva”.

Nu pot spune că am o imagine de ansamblu de neciobit a ceea ce obișnuia să fie industria cândva, dar o văd exact cum este acum și știu că trebuie să se schimbe. La urma urmei, moda, dacă nu e pe moarte și Edelkoort se înșală sau exagerează în afirmațiile sale, cu siguranță se află în agonia unei schimbări majore de paradigmă. În același interviu Edelkoort mai spune că „moda a devenit insulară, poziționându-se în afara societății, iar acesta este un pas teribil de periculos”.

O poziție rece și de neclintit, foarte asemănătoare cu cea a unui despot din epoca feudală, o imagine pe care moda și-a zugrăvit-o constant cu ajutorul unor personaje reale, ca Anna Wintour, redactorul șef al Vogue USA, sau fictive, ca echivalentul ei, Miranda Priestly, din romanul Diavolul se îmbracă de la Prada. Pentru o perioadă, această imagine a autorității a fost cât se poate de distractivă dar, cu timpul, a dat naștere unei nevoi de validare teribile în rândul celor care o ascultă, conștient sau nu. Asta în timp ce reculul fenomenului s-a tradus într-un set de frustrări în rândul profesioniștilor care, odată cu ascensiunea valului de bloggeri, și-au văzut autoritatea amenințată.

Astfel, consumatorii de astăzi vânează conținutul media care le aprobă cel mai bine opțiunile, iar profesioniștii îi acuză pe cei dintâi, mai mult sau mai puțin voalat, că nu le ascultă sfaturile, că nu au repere estetice și gusturi sau că nu înțeleg moda și nici hainele.

M-am izbit din plin de toate aceste probleme imediat ce am început să lucrez ca stilist personal și am observat că, oricât aș fi vorbit despre tendințe, despre ce anume se potrivește unui anumit tip de siluetă sau despre ce nuanțe avantajează un anumit tip de ten, persoana căreia mă adresam rămânea rece. Am crezut, la început, că trebuie să fie vorba de lipsa unei educații la nivel local în acest sens. Dar lucrurile s-au schimbat atunci când, cu câteva luni în urmă, îi explicam unei femei însărcinate cum ar putea să-și ascundă formele pe care le căpătase în cele 6 luni de sarcină. Am întrebat-o dacă asta își dorește, să își ascundă formele într-un fel care să o avantajeze. Răspunsul a venit rapid, pe un ton tranșant: „Păi, nu!”.

Reevaluându-mi în cap toate recomandările pe care mi le propusesem pentru ea, am realizat că nu mă gândisem să întreb, nici măcar pentru o secundă, dacă persoanei cu care lucram îi păsa de „ce anume o avantajează” și ce nu. Nu mă deranjasem să întreb, la fel cum nici industria nu se deranjează și probabil nici nu o va face prea curând. Cu toate astea moda continuă să își păstreze poziția de a treia industrie din lume, iar răspunsul la întrebarea „pentru cine mai contează moda?” este „cu siguranță, pentru multă lume!”.

Dar dimensiunea publicului căreia reușește să i se adreseze în fiecare an este din ce în ce mai limitată, datorită discursului care eșuează să evolueze simultan cu schimbările sociale majore. Putem spune chiar că discursul limitează astăzi moda mai mult decât o făcea diferența socială de acum 50 de ani. Dacă atunci, fără a avea o poziție socială potrivită, nu puteai fi un consumator de modă, acum, indiferent de statutul social sau material, sunt tot mai mulți cei care resping moda, neregăsindu-se în setul de valori promovat. Dar și aceștia din urmă consumă modă, chiar dacă la un nivel cu mult redus.

Deci, răspunsul mult mai greu de acceptat este că moda contează și va conta, la un nivel sau altul, pentru oricine. Dar asta nu schimbă cu nimic faptul că din „poziția insulară” în care se plasează astăzi moda, atât industria, cât și consumatorul, se aleg cu un handicap iremediabil de distorsionare a imaginii. Toate astea vor continua să antagonizeze constant industria în ochii publicului larg și în același timp vor rupe tot mai mult legătura industriei cu realitatea consumatorului. Iar dacă nimic considerabil nu se va schimba în acest sens, moda – în calitate de tiran – se va trezi domnind peste din ce în ce mai puțini.

1 Comment

  1. Cred ca cel mai reprezentativ atribut in comparatia “moda in trecut si moda in prezent” o reprezinta perceptia consumatorilor. Moda a devenit atat de relativa si diferit perceputa in contextul social media & co, incat adevarata moda ajunge doar la profesionistii din industrie si la oamenii pasionati, cu repere adanc impamantenite si studiate. Restul plajei se agata de notiunea derizorie “la moda” promovata de diversi trendsetter-i, wanna be profesionisti, bloggeri, vedete etc care nu cunosc nici macar diferenta dintre Louis Vuitton, CHANEL si Versace.

Comments are closed.