on interests

Cine mai are nevoie de Audrey Hepburn pe o copertă?

Leave a comment

Când Noemi mi-a împrumutat Fifth Avenue, 5 A.M. de Sam Wasson, nu eram sigură că o voi citi. Noroc că m-am răzgândit.

Evident că tuturor ne place atât de tare Audrey Hepburn încât e puțin probabil să nu avem fața ei imprimată pe vreun obiect din casă pe care nu îl mai ținem, totuși, la vedere. Normal că nu avem voie să reproșăm ceva literaturii precise a lui Truman Capote. Iar Breakfast at Tiffany’s este un film care a făcut istorie. La fel și micuța și perfecta rochie neagră Givenchy de care ne-am săturat până peste cap. Deci, ce ar mai fi de spus despre toate astea?

Nu știam nici eu până ce nu am dat peste subtitlul cărții lui Sam Wasson: „Audrey Hepburn, Breakfast at Tiffany’s, and the Dawn of the Modern Woman”. Pardon?, mi-am zis. Cum adică The Dawn of the Modern Woman? Ce e atât de modern la Holly Golightly? Ei bine, asta aveam să aflu din carte, pe care am consumat-o pe nemestecate într-o singură zi.

În principiu, cartea arată, din multe și interesante unghiuri, cu o documentare minuțioasă, cum a fost posibilă realizarea unui film. De la volumul lui Capote care a făcut scandal în epocă (dar vezi, citindu-l în vremea noastră e mult mai greu să îți dai seama de asta), la scenariul care a trebuit să adapteze pentru marele ecran o carte nu doar neadaptabilă din punct de vedere tehnic, dar care punea probleme legate de acceptarea ei de către comisia de cenzură care decidea când anume un picior dezvelit e prea tulburător pentru public, totul e luat la întrebări. Iar Wasson ne povestește, cu pricepere, printr-o mulțime de anecdote teribil de enervante și de amuzante, cum s-au întâmplat toate acestea.

Deci, dacă vrei să afli motivele pentru care Marilyn Monroe nu a întruchipat-o pe Holly Golightly, cum s-a născut Moon River, cum de a schimbat o simplă rochie neagră fața Americii și moravurile ei, e clar că ai nevoie de cartea asta.

Și mai e ceva. Fifth Avenue, 5 A.M. vorbește despre un anumit tip de femeie – iar dacă ai citit Breakfast at Tiffany’s știi că femeia aia iese noaptea, face sex, se bucură de asta și mai culege și ceva avantaje financiare pe parcurs – care nu existase până atunci pe marile ecrane americane. Mai mult, povestește cum a fost posibil ca Audrey Hepburn, o tânără actriță care nu își asumase până atunci vreun rol riscant, să o interpreteze, devenind în felul ăsta nu doar un simbol al vremurilor ei (totul se întâmplă în 1961), ci o legendă. Și cum a schimbat acest personaj regulile comediei romantice și, odată cu asta, jocurile în general – fix la vremea la care apărea și pilula contraceptivă.

Leave a Reply

Your email address will not be published.