on women

De ce m-am abonat la Lenny Letter?

Nu sunt o mare consumatoare de newslettere. Desigur, mă abonez la ele, dar cele mai multe mailuri nedeschise din Inbox-ul meu sunt, evident, astfel de newslettere. Sunt cele pe care am hotărât să le păstrez, pentru că cele mai multe sunt șterse pur și simplu, fără să le deschid vreodată sau fără să mă deranjez să ies din lista de abonați. Cele rămase ar trebui citite la un moment dat, pentru că titlurile lor conțin lucruri care m-ar putea interesa. De fapt, ele zac acolo până când, în vreun avânt de ordonare a propriei vieți, ajung și ele în Trash.

Numai că ieri am primit un astfel de newsletter pe care l-am deschis imediat. E vorba despre Lenny Letter, un preview special trimis înainte de lansarea oficială, al newsletter-ului gândit de Lena Dunham și Jenni Konner. Cum l-au descris chiar ele, este un „newsletter în care nu există conceptul de «prea multă informație»“. Și cuprinde subiecte care se întind de la feminism la stil, sănătate, politică, prietenie și orice altceva.

În momentul în care am auzit de proiectul lor, am trimis informația urgent către alte femei pe care credeam că le-ar putea interesa subiectul. Și am așteptat. Iar când, în cele din urmă, am primit și primul mail, l-am deschis, cum ziceam, numaidecât.

Preview-ul la Lenny Letter este un soi de ediție de vară de ficțiune. Și conține trei povestioare foarte simpatice. Prima, scrisă de Lena Dunham, pe numele ei „Six Sausages“, este istoria unui weekend incomod și frustrant în care o adolescentă își reîntâlnește iubitul de la școală, împreună cu care petrece câteva zile în care nu știe la ce să se aștepte, nu știe ce să zică și, în cele din urmă, nu știe cum să scape mai repede de senzația pe care i-o lasă timpul acesta bizar petrecut împreună cu un om pe care s-ar presupune că îl place.

A doua povestire este, de fapt, un fragment din cartea Rebeccăi Dinerstein, The Sunlit Night. Și, în cele din urmă, mai e acolo o poveste scrisă de Jenny Zhang pe care am găsit-o adorabilă.

Toate cele trei povești, istorisite de voci feminine puternice, sunt interesante și amuzante pe alocuri. Dar sunt, așa cum mă așteptam și îmi doream, povești despre femei vulnerabile, confuze, care au păreri și care greșesc, adică fix acele povești pe care mi-aș fi dorit foarte tare să le citesc pe când aveam 14 ani. De-asta m-am abonat la Lenny. Și de-asta ar trebui să o faci și tu.

Foto: pagina de Facebook Lenny.