on issues

Cum să te căsătorești în România (dacă ești LGBTQ)?

Totul a început când citeam despre cazul Bodnariu. Am avut câteva zile confuze și nu avusesem vreme să aflu măcar despre ce este vorba. În răstimpul acesta, Facebook mă copleșise cu informații despre această familie, pe care refuzasem să le aprofundez. Așa că m-am apucat, în cele din urmă, să citesc, ca să nu treacă vreo dezbatere care să mă lase rece. Nu am păreri în cazul Bodnariu, dar am luat drept sursă de bun simț relatarea amănunțită a celor de la Hotnews.

Ce m-a surprins un pic a fost sprijinul necondiționat al opiniei publice românești (obișnuite cu o palmă la fund) față de caz. Și încă ceva: sprijinul plin de altruism al creștinilor din țară. Sigur, zicând asta nu spun că BOR a dat vreun comunicat în care să își manifeste empatia. Sunt încă prea deștepți pentru asta (și au un delay când vine vorba de exprimarea emoției în public, așa cum am văzut după Colectiv). Dar publicații prietene au comentat masiv evenimentele și au cerut răspicat să li se facă dreptate soților Bodnariu. De unde am dedus că creștinul român e deosebit de empatic față de această familie, dar și față de creștinii de alte confesiuni. Căci se întâmplă că familia Bodnariu este penticostală. Irelevant, oricum. Aici pun doar înlănțuirea de gânduri din capul meu, nu și cauzele exprimate oficial ale vreunei instituții.

Doar că, de aici, mi-am adus aminte de noțiunea pe care Biserica Ortodoxă Română o are despre familie. Familia creștină, firește! Pentru că, după câteva lovituri suferite în dos (vezi sus numita reacție la Colectiv, dar și decizia Guvernului de a nu acoperi în bugetul pe 2016 construcția de noi biserici), Biserica a decis că e vremea să își spele păcatele și să susțină o inițiativă cel puțin curioasă.

De Crăciun, mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, a inclus în predica sa de sărbătoare un apel la susținerea inițiativei de modificare a articolului 48 din Constituție, care se referă la familie. Mai exact, preasfântul și-a sfătuit enoriașii să își declare, prin semnătură, adeziunea la proiectul Coaliției pentru Familie, care proiect vrea să schimbe articolul cu pricina din Constituție din:

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

în

Art. 48 (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Selejan nu a precizat nimic despre un alt articol destul de relevant din Constituție, și anume acesta: 16. (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

De la această chemare creștină și până azi, s-au semnalat în presă multe cazuri în care preoții plecați cu treburi creștinești prin sate și orașe au strâns și semnături care să susțină această inițiativă.

Pe 6 ianuarie, purtătorul de cuvânt al BOR a declarat pentru Agerpres că decizia strângerii de semnături pentru modificarea Constituției „e o inițiativă a ÎPS Ioan al Banatului, care, evident, a fost preluată în cercurile bisericești. E o reacție firească la un fenomen îngrijorător din punct de vedere creștin, care se petrece în anumite țări. Așteptăm Sinodul care, eventual, va discuta și vom comunica oficial o poziție a Bisericii Ortodoxe Române.“

Totuși, deși nu și-a dat cu părerea în mod oficial, Agenția de știri Basilica (I know!), adică agenția oficială BOR, publicase, pe 5 ianuarie 2016, un fragment dintr-o cuvântare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, susținută în 2014 la deschiderea întrunirii Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană. Citez: „de aceea, trebuie să susţinem efortul Bisericii de a apăra familia naturală, tradiţională, universală şi de a rezista în faţa unor «modele» noi de familie, care consideră că uniunea firească bărbat-femeie ar fi doar un model printre altele.“

Prin traducere, Biserica, cu delay-ul de rigoare, se va manifesta mai târziu în mod public în legătură cu acest subiect, dar este îngrijorată. Și se va exprima totuși un pic și înainte de Sinod. Unde pui că în Cipru și Grecia, alte state ortodoxe, parteneriatul civil între persoane de același sex tocmai ce a fost legalizat. Deci ce îi doare, de fapt, pe acești domni este faptul că persoanele de același sex ar putea să aibă dreptul constituțional de a se lua cu acte.

Pentru că nu îmi era clar cum este posibil ca o inițiativă cetățenească să schimbe Constituția în acest sens, am citit acest articol, pe care l-am găsit foarte lămuritor, din care am aflat că, tehnic vorbind, Constituția noastră spune un lucru, în vreme ce Codul civil adaugă la Constituție, spunând altceva.

Deci, reluând, Constituția spune, în articolul 48:
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.

Iar Codul civil spune, în articolul 258, următoarele:
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
(4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.

De unde se înțelege că noul Cod civil vine și restrânge, la punctul 4, prevederile Constituției, în care nu se precizează genul soților care pot să formeze o familie.

Dar, dacă această limitare încalcă drepturile unora dintre cetățenii români – acela de a se căsători, deci de a beneficia de recunoașterea legală a unei forme de conviețuire, ceea ce implicit, le-ar acorda drepturi asupra unor bunuri comune dobândite în timpul parteneriatului, dreptul la moștenire, în cazul decesului unuia dintre ei, dreptul la pensie de urmaș sau la servicii medicale necesare unuia dintre parteneri, care nu deține asigurare medicală, în baza asigurării celuilalt partener șamd (găsești despre asta aici), asta nu ar fi ok.

Și de aici ar rezulta că, în acest moment, articolul privind familia din Codul civil nu este constituțional. Cum nu sunt jurist, se poate doar să mi se pară mie că ar fi așa. Și cum asta a fost o revelație pentru mine, am întrebat o prietenă mai pricepută în astfel de lucruri. Mai exact, am întrebat-o ce s-ar întâmpla daca noi două ne-am duce mâine să ne căsătorim. Evident, am fi refuzate de funcționarul care se ocupă cu asta dar, în acest caz, am putea să dăm statul în judecată pentru că ne-a încălcat drepturile și să invocăm excepția de neconstituționalitate a articolului 258 din Codul civil. Asta ne-ar aduce la Curtea Constituțională, a cărei decizie nu ar fi neapărat previzibilă. Sau favorabilă nouă.

Dar astfel, după ce am epuiza toate căile de judecată din țară, adică după ce am da Statul în judecată și am trece prin toate etapele, de la judecătorie până la tribunal și la Înalta Curte (mi-ar plăcea să o văd pe doamna Livia Stanciu judecând asta!) am ajunge, în cele din urmă la CEDO, cu o hotărâre definitivă în dinți. Și acolo ar fi evident că hotărârea cu pricina ne încalcă drepturile.

Și în acest fel, după cum ne spune bunul simț și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, am câștiga. Ce se poate întâmpla după asta? Ei bine, în funcție de ceea ce am cerut, CEDO poate obliga Statul să ne despăgubească dar, mai important, dacă noi am inclus această cerință de la bun început, CEDO poate obliga Statul să ia toate măsurile necesare ca să nu ne mai încalce drepturile.

De unde am ajuns la concluzia că, dacă am avea timp și răbdare, am putea să ne căsătorim chiar și în România. Și asta ar putea face și orice persoană LGBTQ care își dorește asta suficient de mult. Deci, cine se încumetă?

Foto: Tiffany’s, ca să știți că există un brand friendly de unde să vă luați inele.

Multe mulțumiri Inei și Gabrielei pentru asistență.