Gosha Rubchinskiy
on fashion

Care-i treaba cu nostalgia sovietică la modă?

Probabil că era doar o chestiune de timp, după ce le-am văzut ani la rând la Fashion Week pe Miroslava Duma sau Lena Perminova conducând alaiurile colorate de staruri de street style, să avem parte în modă de o influență ceva mai consistentă din fostul est comunist.

Volchok

Volchok

Și iată. Azi, Demna Gvasalia de la Vetements face legea (și la el în colectiv, și în zona de high street, unde hainele lui sunt copiate pe bandă) și conduce una dintre cele mai venerabile case ale modei de nivel înalt. Așa că avem parte, la Balenciaga, de geci matlasate făcute pentru o vreme de dinainte de încălzirea globală – și de o campanie stilizată de mult prea aclamata Lotta Volkova în care vedem femei melancolice rătăcind pe trotuare triste, după blocurile gri.

Balenciaga Demna Gvasalia

Balenciaga toamnă 2016

Și, evident, avem și mania asta pentru aproprierea unor logo-uri care desemnează alte brand-uri, de la DHL la Fila. Atât Demna, cât și confratele său întru estetică, Gosha Rubchinskiy, au făcut o pasiune pentru genul acesta de glumițe fashion. Desigur, gluma se îngroașă atunci când un tricou cu omniprezentul logo DHL ajunge la câteva sute de euro. Și mai este și sold out. Faza e că această poveste nu are cum să nu îți amintească, dacă vii din Europa de Est, de celebrele bluze sport Adibas sau chiar Adibao pe care le găseai în magazine în anii ’90.

Sputnik 1985

Sputnik 1985

E o întreagă estetică în spatele acestor brand-uri, și estetica asta implică blocuri triste, nostalgie, modernism socialist și băieți și fete cu fețele gri, purtând haine sport și fiind, într-un fel pe care doar tinerețea îl motivează, foarte cool.

Lecharlatan

LECHARLATAN

Sunt cool acum hainele de inspirație militară, și crucile ortodoxe (sau pozele de stil personal în fața unor biserici ortodoxe) și devine din ce în ce mai cool o serie întreagă de designeri care s-a format în spatele Cortinei de Fier, chiar dacă designerii cu pricina sunt atât de tineri încât s-au născut după căderea comunismului.

Sputnik 1985

Sputnik 1985

Nu e cazul lui Gosha Rubchinskiy – el mă agită cel mai tare acum –, care s-a născut chiar în 1984 (ca și Volkova), ceea ce sună, iar, ca o glumă. Cu skaterii lui și cu protecția din partea Comme des Garҫons, cu inspirația venită direct de la tinerimea rusă, Gosha propune o viziune care nouă ne este extrem de familiară (și pe care încă o întâlnim, fără să facem prea multă eforturi, doar călătorind către periferiile orașelor din România), dar care, pentru moda mare, pare exotică, nouă și, deci, binevenită. Ca o gură de aer proaspăt.

Gosha Rubchinskiy și Timur Novikov

Gosha Rubchinskiy și Timur Novikov

Tot în zona asta se învârte și Anton Belinskiy, din Ucraina, care a răzbit și el în mainstream odată cu nominalizarea la premiul LVMH și a cărui colecție, Poor But Cool, pune punctul pe i, definind de-a dreptul trendul acesta izvorât din subcultură. (Asta deși Volkova neagă că ar mai exista azi subculturi, ceea ce e cel puțin bizar, când două dintre brand-urile de care se ocupă ca stilistă fix de acolo își trag inspirația.)

Anton Belinskiy

Anton Belinskiy

Pentru că, în fapt, ce vând toate aceste brand-uri (dar și Sputnik 1985, Volchok sau Lecharlatan) este o identitate colectivă în spatele căreia se profilează sărăcia, totalitarismul, tristețea, naționalismul, toate contracarate ironic de creativitatea și exuberanța tinereții. Pentru noi, povestea asta conturează un peisaj mult prea familiar și pe care l-am și recuperat, într-o anumită măsură, într-o perioadă de nostalgie după modul în care am copilărit. Poate de asta eu, de exemplu, am probleme în a înghiți cu totul acest nou val care nu e nou deloc.

Volchok

Volchok

Dar nu același lucru se întâmplă cu fashioniștii din Vest, care sunt fascinați de o lume nouă, prezentată frumos în reviste de nișă și mult teoretizată. Pentru ei, versiunea asta cool a sărăciei apare ca o salvare de la plictiseala ciclică a modei recente. Firește, nu e prima oară când se întâmplă lucrul acesta – de-asta am avut valuri succesive de punk în modă, de asta am avut rochițe grunge de mii de euro și de-asta orice urmă de inspirație venită din subculturi a fost utilizată și stoarsă de semnificații până ce culturile (și cuvintele care le defineau) au rămas în urmă, lipsite de orice sens. Și de-asta, în climatul politic de azi, vânzarea post-comunismului la suprapreț pare, pe de-o parte, cel mai proaspăt lucru. Și, pe de altă parte, doar o aberație.

Foto: Balenciaga, Gosha Rubchinskiy, Lecharlatan, Volchok, Sputnik 1985.